Nalba – Malva sylvestris

0

Virtuțile sale erau apreciate in secolul al VIII-lea î.Hr. Romanul Marțial făcea cure de nalbă după orgii, iar istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrîn abundă în rețete de porțiuni pe bază de nalbă. Italienii din secolul al XVI-lea o numeau omnimorbia, adică “leac pentru toate bolile”. Fără a merge pînă acolo și fără subscribe tezei pitagorice care o prezenta ca pe o plantă sacră capabilă să elibereze spiritual din robia pasiunilor.
Partea utilizată: frunzele și florile.

Moduri de utilizare

  • Infuzie: două, trei linguri la un litru de apă; lăsați să se limpezească 10 min.
  • Decoct: o mînă la un litru de apă; se fierbe timp de 20 min. și se infuzează încă 10 min.

Reglează tranzitul intestinal
Ceaiul de nalbă drenează intestinul, iar decoctul de plantă întreagă are un efect laxativ moderat, datorat mucilagiilor sal calmante, ceea ce o face foarte benefică pentru persoanele care suferă de constipație sau colită. În trecut, planta se folosea și pentru clisme, dar această metodă cam brutală nu mai este.
Pentru toate aceste motive, ceaiul de nalbă, este perfect și în tratarea hemoroizilor. Unii recomandă, de altfel, expunerea regiunilor afectate la vaporii unei infuzii concentrate de frunze și flori de nalbă, pentru a atenua durerile și mîncărimile.

Calmantă
În tratamentul de fond contra nervozității, se recomandă cure cu infuzie de nalbă: două cești pe zi, timp de 10 zile. Asociați acestor ceaiuri băi sedative cu infuzie de frunze de nalbă.

Pentru uz extern
Ungeți aftele cu decoct de nalbă, același preparat va putea servi și drept apă de gură dezinfectantă.
În caz de obces sau fruncul, aplicați o compresă îmbibată în decoct.

You might also like