Limba-mielului – Părintele transpirației

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
0

A fost adusă, probabil, din Africa în Evul Mediu, întrucît nu figurează în scrierile medicale vechi. Numele său franțuzesc, bourrache, este de origine arabă: abu rach înseamnă “părintele transpirației”, cu referire la proprietățile sale sudorifice.

Vechiul dicton, “Ego borrago gaudia semper ago” ,(“Eu, limba-mielului, dau întotdeauna curaj”) a fost confirmat de studiile moderne, care demonstrează că această plantă simulează glandele suprarenale, responsabile de secreția de adrenalină, hormon al fugii sau al luptei.

  Partea utilizată:  frunzile și florile

Spre deosebire de majoritatea plantelor, limba-mielului este mai activă în stare proaspătă (reduceți dozele în jumătate).

  Moduri de utilizare

  • Infuzie de flori: două linguri, pînă la o mînă la un litru; infuzia timp de 10 min.
  • Decoct de frunze: două linguri, pînă la o mînă mică la un litru; fierbeți timp de 3 min.
  • Veți obține o băutură cu gust dulceag, amintind totuși în mod straniu de cel al scoicilor.

Excelent împotriva tusei și a durerilor de gît

Mucilagiile de limba-mielului calmează durerile de gît și tusea. Optați pentru o infuzie de flori îndulcită cu miere. Această plantă acționează și ca expectorant (puteți bea, de asemenea, o infuzie combinată de limba-mielului și nalbă-mare).

Combate gripa și febra

De la primele simptome de febră, preparați-vă o infuzie de flori sau de frunze, ce exercită o acțiune sudorifică ideală pentru eliminarea toxinelor.

Calmantă

  • Limba-mielului pare să acționeze în mod pozitiv asupra simptomelor depresive.

Pentru uz extern

Decoctul de limba-mielului se folosește în loțiuni împotriva pruritului de origine nervoasă.

You might also like